20 Ianuarie 2010
Vladislav I (n. 1325, d. 1377) a fost domnitorul Ţării Româneşti între 1364 şi cca. 1377; fiul lui Nicolae Alexandru şi frate al voievodului Radu I. Vladislav I este cunoscut publicului larg şi sub numele de Vlaicu Vodă, datorită piesei de teatru omonime a lui Alexandru Davila. A acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude Amlaşul, Severinul şi Făgăraşul.
Noul voievod va adăuga la titlurile moştenite şi pe acelea de ban de Severin (1368) şi duce de Făgăraş (1369), deşi s-a aflat,încă de la urcarea pe scaun sub ameninţarea permanentă a coroanei angevine. Astfel, în 1365, printr-o proclamaţie regală, Vlaicu era considerat uzurpator deoarece nu a prestat omagiul de vasalitate şi şi-a însuşit un titlu ce nu-i aparţinea.Relaţiile rămân încordate şi, înainte să aducă la supunere pe voievodul Tării Româneşti, Ludovic îşi îndreaptă lovitura asupra ţarului bulgar de la Vidin, Straţimir, cumnatul lui Vladislav.
Citeşte mai mult...
