Personalitati

Vladislav Vlaicu

Vladislav I (n. 1325, d. 1377) a fost domnitorul Ţării Româneşti între 1364 şi cca. 1377; fiul lui Nicolae Alexandru şi frate al voievodului Radu I. Vladislav I este cunoscut publicului larg şi sub numele de Vlaicu Vodă, datorită piesei de teatru omonime a lui Alexandru Davila. A acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude Amlaşul, Severinul şi Făgăraşul.

Noul voievod va adăuga la titlurile moştenite şi pe acelea de ban de Severin (1368) şi duce de Făgăraş (1369), deşi s-a aflat,încă de la urcarea pe scaun sub ameninţarea permanentă a coroanei angevine. Astfel, în 1365, printr-o proclamaţie regală, Vlaicu era considerat uzurpator deoarece nu a prestat omagiul de vasalitate şi şi-a însuşit un titlu ce nu-i aparţinea.Relaţiile rămân încordate şi, înainte să aducă la supunere pe voievodul Tării Româneşti, Ludovic îşi îndreaptă lovitura asupra ţarului bulgar de la Vidin, Straţimir, cumnatul lui Vladislav.

Citeşte mai mult...

Theodor Burca- sculptor, monumentalist, a sculptatzeci de monumente ale Unirii.

Monumentul eroilor din 1916 - 1918 a fost ridicat intre anii 1928 - 1933, si este dedicat eroilor mehedinteni, care s-au jertfit in luptele primului razboi mondial. Monumentul se afla in Parcul Rozelor in apropierea Hotelului Parc.El este creatia sculptorului Theodor Burca si a arhitectului State Balosin. A fost inaugurata in anul 1933, fiind unic in tara prin faptul ca in cripta lui sunt osemintele a 380 de eroi care si-au jertfit viata pentru apararea gliei strabune.
Monumentul Unirii din CERNĂUŢI- Pentru realizarea acestui monument s-a constituit un Comitet de iniţiativă sub preşedinţia Principelui Carol având ca membri pe academicianul Ion Nistor (apreciat de Nicolae Iorga ca fiind „cel mai mare istoric al Bucovinei”), generalul Ludovic Mircescu (comandantul Diviziei a 8-a) şi doctorul Ion Jianu.
 

Citeşte mai mult...

Marius Bunescu - pictor peisagist nãscut n 1881 la Caracal, mort în 1971 la Bucuresti, organizator al GalerieiNationale de Artã, fondatorulPinacotecii Caracal.

       "Ca şi muzicienii pe coarde, pictorii cântă pe paletă descoperind armonii infinite din care pot apoi să redea într-un portret ceva din vastitatea sufletului omenesc".
MARIUS BUNESCU

Citeşte mai mult...

Actor, regizor şi profesor, Ştefan Braborescu a fost un exemplu de dăruire şi devotament, de puternică vibraţie faţă de marea pasiune care a însufleţit viaţa sa, aproape centenară: pasiunea vieţii de pe scenă. Ştefan Braborescu s-a născut în urmă cu 125 de ani, la 31 august 1880, la Caracal. A făcut, mai întîi, studii militare la Craiova, dar a renunţat la cariera armelor şi s-a înscris la Facultatea de Drept din Bucureşti, unde a urmat paralel şi Conservatorul, sub îndrumarea lui C.I.Nottara şi Aristizzei Romanescu.

Citeşte mai mult...

Emil Boroghina s-a nascut in 1940 in orasul Corabia, Olt. A absolvit in 1963 Institutul de Teatru si Cinematografie din Bucuresti, la sectia Actorie. Castigator a numeroase premii in calitate de actor si regizor, Emil Boroghina este numit in 1988 director al Teatrului National din Craiova. De-a lungul directoratului sau, care s-a incheiat in 2000, Teatrul National din Craiova a participat la 97 de festivaluri internationale si turnee in 35 de tari de pe toate continentele. A castigat peste 100 de premii nationale si 12 premii internationale de mare prestigiu, cateva dintre ele fiind considerate dintre cele mai importante obtinute vreodata de teatrul romanesc. In prezent, Emil Boroghina este directorul Festivalului International Shakespeare, pentru care a primit in 2007 Premiul de Excelenta al UNITER.

Citeşte mai mult...

Sabin Bălaşa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni, Olt - d. 1 aprilie 2008, Bucureşti) a fost un pictor român, autor şi regizor de filme de pictură animată, cât şi scriitor. Absolvent în 1955 al Institutului de Artă Nicolae Grigorescu Bucureşti.
Obsesia declarată a vieţii şi a artei lui Sabin Bălaşa a fost să iniţieze o mare renaştere artistică şi culturală. El a ales să fie renascentist, înţelegând că Renaşterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoţeşte, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură.

Citeşte mai mult...