Scris de Andrei P | 20 Ianuarie 2010

           Manifestările etnofolclorice conform calendarului popular românesc sunt reprezentate prin: sărbători de iarnă Crăciun, Anul Nou, Boboteaza – care sunt sărbătorite în toată ţara, cu unele variaţii regionale; sărbători agricole ale primăverii, legate de începutul anului agrar (ex: Dochia etc.); sărbători pastorale ale primăverii, legate de adunatul oilor şi începutul păşunatului la munte sau coborâtul lor toamna; sărbătorile verii, manifestări legate de bogăţia recoltelor, coptul grâului (Sânzienele etc.); sărbători ale muntelui, în aşezările situate pe plaiurile carpatine, sub forma nedeilor, de Sântilie, la care se adaugă târgurile şi festivalurile (Festivalul cântecului, dansului şi portului popular din Gorj, Festivalul dansului fecioresc de la Cluj, Hora de la Prislop etc.). 

Citeşte mai mult...

Scris de Andrei P | 20 Ianuarie 2010

Monumente de artă plastică şi comemorative

    Acestea ilustrează momente din istoria naţională sau sunt dedicate unor eroi, oameni de marcă ai culturii şi istoriei naţionale, fiind reprezentate prin ansambluri monumentale, monumente, obeliscuri, plăci comemorative etc.
    Monumentul „Ecaterina Teodoroiu” se afla la intrarea în oraș imediat cum traversezi podul inginerului Davidescu de peste Olt. Monumentul a fost construit în anul 1925 de către D. Mataoanu.
            Ion Irimescu a creat în anul 1968 Obeliscul “Slatina 600”, cu ocazia celebrării a 600 de ani de la atestarea documentară a oraşului Slatina.

Citeşte mai mult...

Scris de Andrei P | 20 Ianuarie 2010

     Numărul acestora este mult mai mic şi se referă la vechile centre istorice ale orașelor. În centrul vechi al oraşului Slatina se afla imobilul în care Eugen Ionescu a locuit o parte a copilăriei sale, însa acesta nu este amenajat în scopul vizitelor turiștilor. În schimb, în parcul din fata imobilului se afla statuia recent construita a marelui scriitor.

 

 

Citeşte mai mult...

Scris de Andrei P | 20 Ianuarie 2010

    În această categorie se înscriu toate clădirile care au multiple funcţionalităţi:
locuinţe, structuri de cazare şi alimentaţie publică, tratament, sedii ale administraţiilor publice orăşeneşti sau comunale, sedii de instituţii de stat sau private, bănci, tribunale, licee şi şcoli, muzee, palate de cultură, castele şi conace etc.
    Oraşul Slatina se poate mândri cu faptul ca "centrul vechi " este catalogat în lista monumentelor istorice, conservând clădiri din sec. al XVII-lea şi îndeosebi din sec. al XIX-lea. La acesta se adăuga şi clădirile mai vechi ale unor instituții şi unități de cultura, precum Palatul vechi al Prefecturii şi cel al Primăriei, localul Muzeului de Istorie etc.
    Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal în peisajul urban din centrul vechi al oraşului. Ele sunt situate pe strada Lipscani şi strada Mihai Eminescu pe ambele părţi. În total sunt 81 de structuri, construite între anii 1860-1938 în unul din următoarele stiluri: neo-gotic, neo-românesc, modern, art nouveau, art deco şi renovări din diferite perioade. Majoritatea clădirilor au la parter un spaţiu comercial, iar la etaj un spaţiu rezidenţial.

Citeşte mai mult...

Scris de Andrei P | 20 Ianuarie 2010

Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locaşuri de cult, dar sunt există şi structuri urbane cu valoare istorică şi culturală. Mănăstirile din Slatina sunt:
-       Mănăstirea Clocociov (care datează din vremea lui Neagoe Basarab, reconstruită de   
      Mihai Viteazu în 1594 şi din nou în 1645 de către boierul Dinicu Buicescu)
-       Mănăstirea Strehareţ, a cărei construcţie a început în 1665 şi care a fost terminată  
      în 1672.
Bisericile care fac parte din moştenirea culturală a oraşului Slatina sunt:
-    “Sfânta Treime” (1645, cu fresce pictate în anul 1851);
-    “Sfântul Nicolae” din deal (1700);

Citeşte mai mult...